Mileuri & Bibelouri Lyrics
- Genre:Hip Hop & Rap
- Year of Release:2024
Lyrics
Pa-ra-pa-pa-pa-pa-paaa
Claudiu, nu mai cânta!
Inițial am scris una nasoală
Am dat tot veninul afară
Ar câștiga detașat, dacă-ar fi să fie
Titlul de Cea Mai Urâtă Melodie
Am îngropat-o adânc ca să nu uit de ea
Ca să nu uit că noi doi n-am fost așa
Să-mi amintesc că eram din alt Univers
Să m-asigur că nimic, nimic nu s-a șters
Imaginea mea despre tine
Jiminy pentru Pinocchio care zace-n mine
Cea mai prezentă dintre vocile din capul meu
Nu-i de mirare că am scris-o atât de greu
Aveam doar titlul, dar nicio idee, mi-a dat Motzu
A zis că tre' să fie despre tot ce a fost al nostru
Eu zic că este și va fi o viață-ntreagă
Ce avem noi doi n-o să dispară, bro, chiar dacă
Trec anii peste noi și vorbim tot mai puțin
N-am cum să uit cum obișnuiam să fim
Sau că ne știm de pe vremea-n care aveam prin casă
Mileuri, bibelouri și câte o angoasă
Trec anii peste noi și vorbim tot mai puțin
N-am cum să uit cum obișnuiam să fim
Sau că ne știm de pe vremea-n care aveam prin casă
Mileuri, bibelouri și câte o angoasă
Știi ce? Angoasele încă le am
Am renunțat la celelalte, nu le suportam
Nu le-am suportat vreodată, poate fiindcă-mi aminteau
C-ai noștri făceau și ei ce puteau - ce puteau
În niciun caz ce și-ar fi dorit cu adevărat
Asta era norma în contextul dat
Ceaușescu, comunismul, patria, poporul
Revoluția, tranziția și viitorul
Mult mai sumbru decât s-ar fi așteptat oricine
Următorul pas - țările străine
Sunt mai legat de tine decât sunt de ai noștri
Noroc cu ei că nu am ajuns doi monștri
Eu cel puțin am cochetat cu gândul
M-ai corectat chiar fără să vrei, sunt mândru
Și încrezător față de ceea ce ne așteaptă
Cât timp te am pe tine, fra, chiar dacă
Trec anii peste noi și vorbim tot mai puțin
N-am cum să uit cum obișnuiam să fim
Sau că ne știm de pe vremea-n care aveam prin casă
Mileuri, bibelouri și câte o angoasa
Trec anii peste noi și vorbim tot mai puțin
N-am cum să uit cum obișnuiam să fim
Sau că ne știm de pe vremea-n care aveam prin casă
Mileuri, bibelouri și câte o angoasă